Învierea Excelenţei

1. Devii atașat și obsedat de rezultatul pe care-l urmărești ceea ce îţi îngustează perspectiva de gândire și îţi induce sentimentul de urgenţă.

2. Atunci când delegi sarcinile începi să-ţi faci griji gândindu-te la consecinţele nerealizării rezultatului pe care-l dorești.

1. Pentru că vrei să controlezi pe deplin lucrurile le spui oamenilor ce să facă și îi verifici pas cu pas.

2. Nu vrei să recunoști că poate exista o soluţie mai bună ca a ta și de aceea refuzi să cedezi controlul realizării rezultatului unei soluţii care nu-ţi aparţine.

3. În interiorul tău știi că nu le poţi ști pe toate dar nu ai curajul să recunoști acest lucru pentru că vocea ta interioară te judecă: “Ce vor spune ceilalţi dacă n-am răspunsurile la toate ?”

4. Simţi un sentiment de nesiguranţă și lipsa de încredere în oamenii tăi te face să te arăti nemulţumit de ei, să-i critici și să-i vezi incapabili să se ridice la nivelul așteptărilor tale.

Aceste lucruri dacă nu le conștientizezi te pot sabota fără să-ţi dai seama crescându-ţi predispoziţia la hazard moral. Consecinţele pot fi pentru tine situaţiile dificile în care intri, stresul și epuizarea care-ţi slăbesc progresiv sănătatea precum și demotivarea, stagnarea dezvoltării și performanţa mediocră a angajaţilor care în final conduce la scăderea valorii afacerii tale.

Cel mai important activ din organizaţia ta sunt oamenii. Indiferent de locul lor de muncă, chiar dacă poate nu-ţi vine să crezi, ei pot „muta munţii” fiind capabili de excelenţă dacă se simt cu adevărat respectaţi, apreciaţi și le este recunoscut potenţialul. Este uimitor cum unii manageri care pretind excelenţa neglijează aceste nevoi universale ale oamenilor alegând să-i supună și să-i folosească în schimbul banilor cu care îi plătesc. Rezultatul este limitarea performanţei oamenilor și condiţionarea mediocrităţii lor prin predispoziţia managerilor la hazard moral.

Există 4 virtuţi universale despre care au vorbit de-alungul timpului marii întelepţi ai vremurilor: Respectul, Onestitatea, Bunăvoinţa și Servitutea. Ești capabil de excelenţă atunci când integrezi armonios aceste virtuţi cu Imaginaţia, Ingeniozitatea, Inspiraţia și Iniţiativa din tine.

Dar pentru a fi capabil de excelenţă, ai nevoie să o înviezi conectându-te la Sursa ta de Excelenţă.

În ultimele decenii mediul de business s-a îmbogătit cu oameni de afaceri care au uitat în mod progresiv să-și arate Atenţia, Aprecierea și Afecţiunea faţă de ceilalţi și în consecinţă s-au îndepărtat de Sursa

Excelenţei și s-au apropiat de hazardul moral. Efectele îndepărtării de Sursă le vedem în fiecare zi: oportunismul, iscusinţa și perfidia sunt înca calităţile considerate de mulţi ca fiind reţeta succesului în afaceri. Hazardul moral poate fi definit ca lipsa asumării întregii responsabilităţi a faptelor și consecinţelor acţiunilor noastre, având tendinţa să-i facem pe ceilalţi răspunzători de acestea. Cât de mult putem miza pe hazardul moral ? Problema e că dacă suntem prinși de febra succesului care ne satisface în mod exclusiv propria vanitate nu ne mai oprim niciodată, lăcomia ne cuprinde și cu cât acumulăm mai mult (putere, avere, faima, bunuri, titluri) cu atât ne dorim mai mult uitând de cumpătare.

Tentaţia hazardului moral este mare datorită avantajelor pe termen scurt pe care le-am putea avea prin supunerea și folosirea celorlalţi utilizând oportunismul, iscusinta perfidia și intimidarea pentru a-i manipula. Totuși riscurile pe termen lung sunt mari. Dintre consecinţele principale cu care se pot confrunta managerii care aleg hazardul moral se pot enumera:

• Pierderea încrederii din partea angajaţilor, clienţilor, furnizorilor

• Condamnarea de către lege

• Condamnarea de către propria conștiintă

Cât de mult ţi-ai dori să aplici reţeta succesului bazat pe hazardul moral în organizaţia ta?

İn schimb poţi învia și menţine excelenţa în compania ta concentrându-te pe măsuri centrate pe ecologia scopurilor și prevenirea manifestării relaţiilor toxice din cadrul organizaţiei pe care o conduci. İti poţi rezerva un viitor de success în afaceri dacă alegi să-ti temperezi ego-ul și să te pui în slujba oamenilor tăi pentru a-i sprijini, provoca și încuraja să devină din ce în ce mai buni în realizarea sarcinilor pe care le au de îndeplinit. Toate acestea se pot întampla daca decizi să exersezi necondiţionat Respectul, Onestitatea, Bunavoinţa și Servitutea prin dezvoltarea deprinderilor:

1. Să fiu constant interesat de resursele și sprijinul pe care le-aș putea oferi angajaţilor pentru a-și îndeplini cât mai bine sarcinile.

2. Să deleg sarcinile și să cred în reușita angajaţilor.

3. Să fiu alături de oameni, să-i încurajez zilnic și să le ofer feedback-ul care să-i ajute să se autocorecteze și să-și păstreze plin rezervorul motivaţiei.

4. Să recunosc că pot exista soluţii mai bune ca ale mele, să le caut continuu și să-i apreciez pe cei care mi le împartășesc.

5. Să conduc oamenii prin intrebări și nu prin răspunsuri.

6. Să le ofer încredere angajaţilor și să le recunosc potenţialul înainte ca ei să se ridice la nivelul asteptărilor mele.

Coaching-ul este instrumentul care te apropie de Sursa Excelenţei și totodata te îndepărteaza de zona mediocritatii predispusă hazardului moral. Managerii și organizaţiile care aleg coaching-ul pentru a-și învia și menţine excelenţa sunt răsplatiţi pentru alegerea facută prin:

• İntelegerea succesului autentic

• Oamenii potriviţi pe care să se poată baza

• Creșterea substanţială a valorii afacerii lor

Tu cât de mult dorești să înviezi și să mentii excelenţa în organizaţia ta?