O formulă a profitului

Dacă eşti în echipa de conducere a unei companii probabil că provocarea care te macină continuu este să găseşti formula creşterii profitului. Variabilele ei se schimbă de fiecare dată atunci când vrei să o aplici iar găsirea şi potrivirea lor par să-ţi probeze mai degrabă înţelepciunea decât perspicacitatea şi ingeniozitatea.

Poate că te întrebi cum de este posibil aşa ceva. Motivele sunt pe cât de simple, pe atât de complexe. Acest lucru se datorează faptului că ne-am obişnuit atât de mult cu complexitatea pe care dezechilibrul nostru ni-l oferă încât percepem lucrurile complexe ca fiind simple şi de înţeles iar echilibrul şi lucrurile simple le percepem ca fiind complexe şi de multe ori de neînţeles.

La o privire mai atentă, profitul poate să-ţi apară ca efectul cuantificat în valoare monetară a productivităţii. De aici ar rezulta că dacă angajaţii şi-ar da silinţa să producă mai mult şi mai bine, în mod evident creşterea profitului ar fi asigurată. Iată o formulă în care productivitatea angajaţilor este variabila cheie pentru creşterea profitului.

Aici ingeniozitatea şi perspicacitatea ta ar putea să-ţi ofere o mulţime de idei prin care să-ţi determini angajaţii să-şi crească productivitatea. Chiar mai mult decât atât, soluţiile care mai de care mai complexe pe care le poţi găsi în mulţimile de cărţi de business sau în întâlnirile directe cu diverşi consultanţi te pot ajuta să aplici tactici eficace în această direcţie. Persuasivitatea, feedback-ul negativ, inducerea concurenţei, micromanagementul, presiunea urgenţei, psihologia inversă, charisma, impunerea aşteptărilor, tehnica morcovului şi a băţului sunt doar câteva dintre ingredientele formulei prin care îţi poţi determina angajaţii să lucreze mai mult şi mai bine. Pun pariu că deja ai aplicat cu success această formulă obţinând de la oamenii tăi productivitatea care a dus profitul companiei acolo unde este el acum. Cu siguranţă că în plus ai obţinut satisfacţia iscusintei de a-ţi influenţa angajaţii dar şi temerea că aceştia s-ar putea să nu se conformeze aşteptărilor tale.

Poate crezi că formula creşterii productivităţii angajaţilor este singura prin care poţi obţine creşterea profitului. Dar cum ar fi să ştii că mai există una ?

Dacă accepţi că profitul depinde de puterea prin care angajaţii simt şi cred că pot produce valoare, ar avea sens să citeşti mai departe despre formula creşterii valorii companiei.

Este în firea naturii ca orice fiinţă să evolueze pentru a-şi realiza potenţialul, adică să ajungă la nivelul de dezvoltare care-i dă puterea să-şi realizeze complet misiunea pentru care a fost creată. Noi oamenii suntem înzestraţi cu o inteligenţă creatoare de care nu suntem pe deplin conştienţi iar misiunea noastră pare să fie demonstrarea continuă a nivelului la care am ajuns să înţelegem şi să ne folosim puterea inteligenţei creatoare. Aici ai mai putea lua în consideraţie următoarele idei:

1. Creşterea valorii pe care o putem produce poate avea loc doar dacă ne-am accesat următorul nivel de inteligenţă.

2. Nu putem forţa accesarea unui nivel de inteligenţă superior. Acest lucru se petrece de la sine, la momentul potrivit şi în anumite condiţii care nu depind de voinţa noastră, pur şi simplu se întâmplă.

3. Dacă forţăm accesarea unui nivel de inteligenţă superior obţinem retrogradarea.

Întrucât companiile sunt formate din oameni, am putea spune că profitul unei companii depinde de valoarea produsă de nivelul colectiv de inteligenţă pe care îl accesează şi îl folosesc în mod coordonat angajaţii în frunte cu liderii lor.

Valoarea unei companii este strâns legată de calitatea gândurilor şi sentimentelor anagajaţilor care sunt generate de ingeniozitatea, imaginaţia, inspiraţia şi iniţiativa acestora de care mulţi manageri se pot îndoi.

Ceea ce s-ar putea să nu ştim este că ideile de valoare sunt mereu la locul lor în acea parte din noi de care încă nu suntem conştienţi. Chiar dacă suntem presaţi de necesitate, ideile de valoare nu apar la comandă, ele apar spontan fără să le forţăm apariţia. Este ca atunci când te chinui sa adormi forţand somnul să apară fără să-ţi dai seama că de fapt îl alungi.

Unele companii nu au o strategie de creştere a propriei valori sau mai degrabă au o strategie de distrugere a propriei valori. Companiile care forţează creşterea propriei valori neglijând îndeplinirea condiţiilor pentru ca acest lucru să se producă de la sine pot risca să-și îndepărteze oamenii potriviţi sau să se confrunte cu crize de personal şi conflicte interne care să le scadă valoarea şi în final profitul.

Cu siguranţă că responsabilitatea creşterii valorii unei companii o poartă toţi angajaţii prin efortul muncii lor, dar în mod special echipa de conducere de care depinde eficienţa cu care sunt folosite competenţele şi abilităţile angajaţilor. Am observat că în companii există 4 categorii de lideri:

1. Lideri care conduc parcă fără ca angajaţii lor să ştie că ei există
2. Lideri care sunt iubiţi şi preţuiţi
3. Lideri care sunt temuţi
4. Lideri care sunt dispreţuiţi

Aici diferenţierea dintre categorii o face nivelul de înţelepciune al liderului şi mai puţin nivelul de iscusinţă prin care acesta se impune faţă de angajaţi.

Gândeşte-te o clipă la o ghindă. În ghinda mică şi banală se ascunde potenţialul unui stejar măreţ. Pentru ca acesta să ajungă mare nu are nevoie decât de timp şi de condiţiile propice pe care mediul i-l poate oferi pentru a creşte de la sine. Aşa se întâmplă şi cu creşterea valorii unei companii.

Timpul materializării ideilor angajaţilor în rezultate nu stă în controlul liderilor chiar dacă majoritatea acestora caută din răsputeri să-l controleze prin diverse metode. El depinde de intenţia, responsabilitatea şi satisfacţia prin care angajaţii lucrează la producerea rezultatelor.

Liderii care sunt temuţi şi cei care sunt dispreţuiţi de obicei sunt mereu sub imperiul crizei de timp forţând rezultatele înainte ca ele să fie pregătite să apară. Se întâmplă ca atunci cand te-ai opune legilor universale ale naturii fără să realizezi că natura se întoarce împotriva ta pentru a restabili echilibrul.

Liderii iubiţi şi preţuiţi dar mai ales cei care conduc parcă fără ca angajaţii să ştie că ei există dovedesc respect faţă de liberul arbitru şi timpul “coacerii” rezultatelor angajaţilor. În acest fel ei stimulează inteligenţa colectivă să urce la următorul nivel deschizând astfel poarta creşterii valorii companiei.
Liderii sau managerii care aleg să aplice formula creşterii valorii companiei folosesc puterea coachingului pentru a potrivi şi fixa în cultura companiilor lor următoarele ingrediente:

1. Crearea unui mediu propice în care angajaţii pot genera valoare prin fructificarea imaginaţiei, ingeniozitatii, iniţiativei şi inspiraţiei lor.
2. Provocarea, stimularea şi încurajarea dezvoltării continue a oamenilor prin redescoperirea celor 4 chei ale minţii: atenţia, recunoaşterea, afecţiunea şi punerea întrebărilor potrivite.
3. Recunoașterea potenţialului angajaţilor și respectul faţă de timpul necesar pentru ca valoarea ideilor lor să se materializeze de la sine.

Prin forţa coachingului liderii si managerii se asigură că atât ei cât şi angajaţii lor devin adevărate surse de valoare, motivaţie și responsabilitate capabile să contribuie la creșterea semnificativă a profitului companiei.

Pentru a creşte profitul companiei ai putea alege între formula creşterii valorii companiei sau formula creşterii productivităţii angajaţilor. Ar putea fi similar cu a alege între înţelepciunea de a înţelege şi folosi de partea ta natura lucrurilor sau perspicacitatea şi ingeniozitatea de a te opune.

Care dintre ele crezi că ţi s-ar potrivi ? Mi-ar face plăcere să-ţi ştiu părerea !

Scroll Up