Situatiile dificile la locul de munca
Atunci cand ai avut o zi buna la serviciu, simti ca toate iti merg din plin si te bucuri de rezultatele pe care le-ai realizat. In schimb atunci cand ai avut o zi proasta in care s-au intamplat lucruri care te-au afectat te intrebi oare de ce te confrunti cu asemenea situatii dificile si cum ai putea sa le eviti pe viitor.
Timpul ti-a marcat in minte lucrurile importante care s-au intamplat, le-ai trait deja in viata ta si pe care le asociezi cu realitatea. Realitatea iti da posibilitatea sa compari rezultatele obtinute cu cele intentionate si pe baza acestei analize sa concluzionezi daca este necesar sa schimbi ceva pentru ca in viitor rezultatele obtinute sa se potriveasca mai bine cu asteptarile tale. De aceea ai tendinta sa “crezi ceea ce vezi”, sa fii pragmatic si preocupat de lucrurile concrete masurabile pe care simturile tale le indica ca fiind reale.
Te-ai intrebat vreodata insa cat de adevarata este realitatea pe care o percepi ? Cat de mult te poate insela felul in care percepi realitatea si ce anume iti poate provoca iluzia situatiilor dificile la locul de munca ?
Felul in care interpretezi situatiile in care te afli depinde de modul in care in mintea ta sunt recunoscute si judecate informatiile pe care le receptionezi prin simturile tale. Cum insa mintea ta nu poate recunoaste si judeca decat acele informatii asociate cu situatiile pe care de-alungul timpului le-ai experimentat, catalogat, etichetat si stocat sub forma de convingeri in memoria ta subconstienta rezulta ca ceea ce percepi a fi o situatie dificila reflecta ceea ce convingerile tale te indeamna sa crezi si sa actionezi fara a constientiza acest lucru. Deci nu “crezi ceea ce vezi” ci “vezi ceea ce crezi”.
Situatiile pe care le consideram dificile sunt determinate de dificultatea mintii noastre de a le percepe, interpreta si a le raspunde prin decizii de actiune adecvate si favorabile intentiilor pe care le avem intrucat convingerile noastre nu ne ingaduie sa facem acest lucru.
Distorsiunile cognitive sunt tipare inconstiente de gandire bazate pe convingeri limitative care ne fac sa percepem eronat realitatea, ne limiteaza performanta la locul de munca si ne provoaca frustrarea.
10 distorsiuni cognitive care iti pot crea iluzia situatiilor dificile:
• Gandirea “totul sau nimic”: atunci cand judeci lucrurile la modul absolut in “alb sau negru”. De exemplu atunci cand ti-ai dat silinta sa-ti duci o sarcina la bun sfarsit si nu ai reusit poti sa iti spui “Sunt un neindemanatic. Nu pot face nimic bine”. Gandirea “totul sau nimic” conduce spre perfectionism deci spre nicaieri. Este un mecanism de aparare folosit sa acopere sentimentul de rusine si de a admite ca esti intr-un proces de invatare continuu indiferent de varsta si situatie.
• Suprageneralizarea: atunci cand trecand printr-o situatie dificila crezi ca tot ce ti se va intampla in viitor va fi la fel. De exemplu daca esti intr-un proces urgent de angajare de personal pentru compania ta si toti candidatii pe care i-ai vazut intr-o zi sunt necorespunzatori poti sa-ti spui: ” Niciodata nu voi gasi oamenii pe care ii caut”. Dar daca te-ai gandi mai bine la cati angajati buni ai deja vei descoperi ca suprageneralizarea nu are sens.
• Concentrarea pe negativ (filtrul mental): atunci cand te concentrezi exclusiv pe aspectele negative ale unei situatii dificile cu care te confrunti si concluzionezi ca intreaga situatie are un impact negativ pentru tine. De exemplu atunci cand masina ti se defecteaza pe drum si concluzionezi ca toate masinile sunt proaste. Ignori faptul ca timp de 5 ani ai parcurs 100000 de km fara ca masina sa-ti faca probleme.
• Descalificarea aspectelor pozitive: atunci cand respingi aprecierile si feedback-ul pozitiv pentru a-ti mentine convingerile negative. De exemplu atunci cand esti apreciat de noul tau sef dar tu iti spui: “spune asta pentru ca nu ma cunoaste cu adevarat”. Gandesti negativ despre tine in ciuda faptului ca numeroase alte persoane te apreciaza.
• Concluziile pripite (deductiile arbitrare): atunci cand tragi concluzii negative care nu sunt sustinute de evidente. Exista doua subtipuri ale acestui tipar limitativ de gandire:
Citirea gandurilor celorlalti – atunci cand presupui ca oamenii gandesc negativ depre tine si nu faci nimic pentru a verifica aceasta presupunere. Astfel presupunerile pe care le faci pot deveni profetii care se implinesc pentru ca vei dezvolta interactiuni negative cu ceilalti. Prevestirea sau predictia situatiilor dificile – atunci cand faci presupuneri asupra lucrurilor rele care ti se vor intampla chiar daca acestea nu sunt plauzibile.
• Supraevaluarea si Subevaluarea: atunci cand exagerezi modul in care percepi situatiile prin care treci. De exemplu atunci cand exagerezi calitatile unei persoane fata de felul in care aceasta este cu adevarat. Cand minimizezi se intampla opusul. Cand te concentrezi pe tine insuti poate ai observant ca ai tendinta sa-ti supraevaluezi punctele slabe si sa-ti subestimezi punctele forte.
• Rationamentul emotional: atunci cand te folosesti de propriile sentimente negative pentru a justifica modul in care iti apar lucrurile. De exemplu confruntandu-te cu o discutie aprinsa cu un coleg poti spune “ Ma simt ofensat. Imi este imposibil sa depasesc situatia.”
• Concentrarea pe “trebuie”: atunci cand astepti in mod rigid indeplinirea unor rezultate din partea ta sau a celorlalti fara sa tii seama de circumstante. Prin afirmatiile concentrate pe “trebuie” pe care ti le adresezi tie poate ca incerci sa te automotivezi insa se intampla in final contrariul. De exemplu atunci cand iti spui “Trebuie sa mai stau jumatate de ora la birou sa mai trimit cateva email-uri” chiar daca esti in intarziere sa-ti iei copilul de la scoala. Afirmatiile “trebuie” te fac sa te simti sub presiune si vinovat iar in final sa simti demotivare. De asemenea atunci cand adresezi astfel de afirmatii altora acestea vor apare ca niste porunci ce provoaca frustrare si rezistenta.
• Etichetarea: atunci cand creezi unei persoane o imagine bazata pe imperfectiunile ei sau pe greselile pe care le face ocazional ca si cand acestea l-ar caracteriza intru totul. Din momentul in care ai pus o eticheta unei persoane vei cauta tot timpul acele dovezi care sa-ti justifice felul in care percepi persoana in cauza. De exemplu daca suferi un esec poti sa-ti pui singur eticheta”Sunt un ratat” iar apoi vei cauta tot timpul sa-ti demonstrezi acest lucru.
• Personalizarea si Blamarea: atunci cand iti asumi responsabilitatea unor rezultate fara sa detii intregul control al procesului de care depinde producerea lor. De exemplu in cazul in care echipa ta a obtinut rezultatul de succes mult asteptat si tu spui : “Daca n-as fi fost eu nu s-ar fi realizat acest rezultat de exceptie” De asemenea blamarea apare atunci cand atribui altora cauzele rezultatelor nesatisfacatoare de care esti direct responsabil. De exemplu in cazul in care echipa ta a esuat in obtinerea rezultatului mult asteptat si tu spui: “Daca aveam alta echipa s-ar fi evitat acest dezastru”.
A reusi sa faci fata cu succes diverselor situatii dificile cu care te confrunti la locul de munca cu siguranta este o prioritate pentru tine.
Depasirea cu adevarat a situatiilor dificile se face doar prin interiorul tau iar urmatoarele idei iti pot fi de ajutor:
1. Realizeaza ca toate situatiile dificile pe care le intampini la locul de munca au o miza pentru tine, altfel nu le-ai atrage in viata ta. Descopera miza pe care o au situatiile cu care te confrunti.
2. Renunta la a fi sclavul spatiului ignorantei care te tine captiv intr-o zona de confort si te face rezistent la schimbare. Transforma-ti spatiul de ignoranta in spatiu de constienta. Spatiul tau de ignoranta reprezinta potentialul tau de capabilitate si este definit de ceea ce nu stii ca nu stii si de ceea ce nu stii ca stii. Spatiul tau de constienta reprezinta capabilitatea ta efectiva si este definit de ceea ce stii ca stii si de ceea ce stii ca nu stii. Cu cat constientizezi mai mult din potentialul tau de capabilitate cu atat iti vei extinde capabilitatea de a face fata situatiilor dificile devenind mai increzator in tine insuti.
3. Elimina negativismul care iti distorsioneaza perceptia realitatii si produce iluzia confruntarii cu situatiile dificile. Astfel vei descoperi ca felul in care percepi situatiile cu care te confrunti se schimba si ca situatiile care-ti pareau dificile se transforma in oportunitati sau provocari pe care le poti fructifica in favoarea ta.
4. Pe masura ce realizezi efectul pe care-l au cele 10 distorsiuni cognitive asupra ta si iti revizuiesti propriile convingeri creaza acele scopuri pozitive cu adevarat importante care sa onoreze noile tale convingeri capacitive. Astfel nivelul de dificultate al situatiilor pe care le atragi va fi irelevant pentru ca ele vor fi acele oportunitati sau provocari pe care ti le asumi pentru a-ti realiza scopurile.Vei sti clar ce anume sa faci pentru a-ti fructifica cu succes provocarile.
5. Obisnuieste sa-ti spui “voi vedea ceea ce cred” mai degraba decat sa “ voi crede cand voi vedea”. In acest mod iti cresti sansele sa atragi si sa controlezi acele situatii benefice scopurilor tale si sa reduci sansele atragerii situatiilor dificile pe care nu le doresti dar care sunt atrase de convingerile tale negative pe care nu le-ai constientizat inca. Astfel poti diminua costurile invatarii prin experienta „incercare/eroare”.
6. Fii asertiv si nu agresiv sau pasiv pentru a iesi din situatiile nefavorabile cu care te confrunti la locul de munca. Aminteste-ti ca orice situatie favorabila sau nefavorabila cu care te confrunti nu apare intamplator ci tu o atragi pentru a-ti onora propriile convingeri capacitive sau limitative pe care de regula nu le constientizezi. Fiind asertiv, accepti confruntarea cu situatiile nefavorabile, iti constientizezi si afirmi interesul propriu in legatura cu aceastea, te protejezi de stres si le transformi in oportunitati pentru tine.
7. Constientizeaza periodic propriile convingeri responsabile de rezultatele pe care le produci prin lucrul cu un coach. Registrul convingerilor se afla adanc incriptat in subconstientul tau si de aceea nu vei putea realiza de unul singur masura in care acestea iti pot distorsiona perceptia realitatii si te impiedica sa-ti implinesti complet potentialul de performanta. Un bun coach te ajuta sa iesi din blocajele zonei de confort, sa-ti actualizezi convingerile capacitive, sa-ti stabilesti obiectivele cu adevarat importante pentru tine in rolurile pe care le indeplinesti si sa actionezi inspirat si echilibrat in tot ceea ce intreprinzi.